Instrumentele digitale au fost create pentru a crește productivitatea. Însă ce se întâmplă atunci când sunt prea multe și ajung să creeze haos? Un fenomen tot mai des întâlnit, cunoscut sub numele de „oboseală cauzată de instrumentele digitale” (digital tool fatigue), subminează colaborarea în echipe, starea de bine a angajaților și eficiența la locul de muncă.
Specialiștii avertizează că problema, deși nu este nouă, s-a amplificat odată cu digitalizarea accelerată a muncii și cu introducerea rapidă a inteligenței artificiale (AI) în organizații.
Ce este „oboseala cauzată de instrumentele digitale”?
În 2023, un articol publicat de Forbes arăta că 96% dintre angajații participanți la un studiu considerau că instrumentele digitale nu îi ajută să țină pasul cu volumul de muncă, contribuind direct la epuizare (burnout).
Angajații reclamau așa-numitele „sarcini invizibile”:
- urmărirea conversațiilor pe multiple platforme;
- căutarea constantă a informațiilor și documentelor;
- gestionarea detaliilor logistice mărunte;
- sincronizarea manuală a datelor între aplicații diferite;
- participarea la întâlniri generate de lipsa clarității în comunicare digitală.
Unul dintre cei mai mari „hoți” de productivitate este schimbarea continuă între aplicații. Fiecare notificare, fiecare fereastră nou deschisă forțează creierul să schimbe contextul. Deși pare un gest banal, acest proces consumă energie cognitivă, crește nivelul de stres și reduce capacitatea de concentrare profundă (deep work).
Cercetările din neuroștiință arată că „costul schimbării de context” afectează memoria de lucru și încetinește procesarea informației. Practic, de fiecare dată când trecem de la un task la altul, creierul are nevoie de timp pentru a reveni la nivelul optim de performanță.
Mulți angajați spun că ar prefera o singură soluție integrată, capabilă să gestioneze toate sarcinile, în locul unei multitudini de platforme fragmentate. Lipsa accesului rapid la date relevante și dificultatea de a lua decizii informate sunt percepute ca obstacole majore în calea performanței.
În esență, oamenii simt că lucrează „la toate deodată”, când, de fapt, și-ar dori să se concentreze pe activitățile cu adevărat importante și cu impact real.
Când AI agravează problema
La aproape trei ani distanță, inteligența artificială este deja prezentă în majoritatea organizațiilor. Însă, paradoxal, în loc să simplifice lucrurile, tehnologia pare uneori să fi amplificat haosul existent.
Un studiu realizat de compania Lokalise, pe un eșantion de 1.000 de profesioniști din SUA, din 11 industrii, arată că supraîncărcarea cu instrumente digitale erodează în tăcere colaborarea și productivitatea:
- 79% dintre angajați spun că organizația lor nu a luat nicio măsură pentru a reduce oboseala digitală;
- 60% se simt presați să răspundă la notificări chiar și în afara programului;
- unul din cinci angajați pierde peste două ore pe săptămână doar schimbând aplicații — adică peste 100 de ore pe an;
- aproape 17% schimbă aplicațiile de peste 100 de ori pe zi;
- 45% afirmă că instrumentele digitale le îngreunează munca, nu o ușurează;
- peste jumătate spun că oboseala digitală le afectează negativ activitatea și colaborarea.
Schimbarea constantă a contextului, avalanșa de notificări și platformele redundante consumă timp și atenție — două dintre cele mai valoroase resurse în economia modernă.
AI, „work slop” și lipsa de încredere
Experții identifică două cauze principale ale amplificării fenomenului: implementarea defectuoasă a AI și neîncrederea dintre angajați și angajatori.
Un articol din Harvard Business Review citează un raport al MIT Media Lab potrivit căruia 95% dintre organizații nu obțin un randament măsurabil al investițiilor în AI. Un motiv invocat este apariția așa-numitului „work slop” — conținut generat de AI care arată bine la suprafață, dar nu are substanță reală sau valoare strategică.
Problema nu este neapărat tehnologia, ci modul în care este utilizată. Fără procese clare, obiective bine definite și instruire adecvată, companiile riscă să „automatizeze haosul”, nu să îl rezolve.
Raportul „2025 Global State of AI at Work” al companiei Asana arată că:
- 70% dintre angajați folosesc AI săptămânal;
- nivelul epuizării digitale a ajuns la 84%;
- doar 29% dintre organizații au reușit să scaleze AI cu succes la nivel operațional.
În paralel, neîncrederea crește. Angajatorii suspectează că angajații nu muncesc suficient, în timp ce angajații consideră că liderii nu oferă instruirea necesară pentru utilizarea eficientă a AI. În acest context apar fenomene precum „quiet covering”, în care oamenii își ascund aspecte ale identității personale de teamă că acestea ar putea fi folosite împotriva lor — un semnal clar al unei culturi organizaționale fragile.
O responsabilitate comună
Reducerea oboselii digitale nu este doar o problemă tehnologică, ci una de leadership, strategie și cultură organizațională.
Specialiștii citați de Harvard Business Review subliniază câteva direcții esențiale:
- auditarea și simplificarea „stivei” de instrumente digitale;
- eliminarea aplicațiilor redundante;
- stabilirea unor reguli clare privind comunicarea și notificările;
- definirea intervalelor fără întreruperi pentru muncă profundă;
- oferirea de training real pentru utilizarea AI;
- acordarea de autonomie angajaților în alegerea modului de lucru;
- redefinirea performanței în jurul muncii cu impact, nu al volumului de activități.
În final, AI nu este doar un instrument tehnologic, ci o responsabilitate strategică. Liderii trebuie să ghideze utilizarea sa în acord cu valorile, viziunea și obiectivele companiei.
Fără această abordare echilibrată, „oboseala cauzată de instrumentele digitale” riscă să devină una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății mintale, a coeziunii echipelor și a productivității în economia modernă.
